Se apropie Sfintele Paşti. Încep să apară semne.
Ieri am încercat să fac o listă, timpurie, de cumpărături. Instinctiv, pe primul loc se află ,,lumânări şi candele’’.
Am reuşit, după multe şi îndelungate eforturi, să-i iau mamei un telefon mobil. Nu locuim împreună, deşi tot în sat, şi este supărată mai tot timpul că nu trec mai des pe la ea, că mă vede prea rar. De vreo două zile, ne tăifăsuim, atât dimineaţa, cât şi seara. Subiectele comentate cu ea sunt pline de interes, mai ales că uită foarte mult. Nu ştiu cum de uită atâtea lucruri, când are unele care i se ,,lipesc’’ atât de tare, şi despre care nu uită, niciodată. ,,Fata ce face, e la şcoală?’’,, Da, e la şcoală…’’ Astea sunt nelipsitele întrebări, cu nelipsitele răspunsuri.
,,Eu, ce să fac, sap ceapa, în grădină. Ştii că am vorbit eu cu o vânzătoare, de la magazinul…
Vezi articolul original 380 de cuvinte mai mult
ecaleopi 
Extrem de sensibil!
Așa, ca și sufletul tău minunat!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulţumesc mult!
ApreciazăApreciază