Revelionul complet

ecaleopi

Aproape cât casa, atâta e zăpada! Şi ninge încontinuu. De prin sat se aud colinde, pocnitori şi cântări.

Casa toată miroase a cozonaci prospăt scoşi din cuptorul încins. Mama se învârteşte pe lângă mine, nu-i  prea convine dumneaei că merg şi eu să ,,fac revelionul’’ în sat. Până anul trecut, doar fratele meu avea voie să îşi ,,facă de cap’’. Acum, după îndelungi dispute, luaseră măreaţa decizie: pot să merg şi eu la revelion. Desigur, în acelaşi loc cu fratele meu, adică la căminul cultural, în sala aceea mică de la etaj, de unde nea Nae proiectează, de când mă ştiu, toate filmele. Desigur, însoţită de celelalte, adică suita mea, nelipsită, formată din cele patru verişoare mai mici, de care sunt nedespărţită. Suntem un neam ,,stufos’’. Mai am cel puţin încă pe atâtea verişoare, dar de acestea sunt mai ataşată, fiind mai apropiate şi ca vârstă.

Pieptănate cât de bine…

Vezi articolul original 572 de cuvinte mai mult

Acest articol a fost publicat în Diverse. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s