Doamne de poveste de la ţară(8)- Croitoreasa

tumblr_mw87g8sqel1qj38pco1_500Obrajii, prăjiţi deja de suliţele primite toată vara, ni-i frige soarele, în timp ce ne fâţâim din deal, în vale, şi din vale, la deal. Pe deal stă Silvia, cea mai bună prietenă a mea. Eu stau ceva mai la vale, nu prea departe de ea, doar vreo trei gospodării ne despart.

Am avut iar noroc, am aflat la timp că primise marfă la ,,Ionete”, borsec frumos, cu şapte lei cincizeci metrul. Eu am ales din cel cu buline mici, albe, pe roşu. Îmi place, dintotdeauna, şi pentru veşnicie, roşul. Silvia îl alesese pe cel cu mici flori de câmpie, albe şi albastre, pe verde.

Suntem, de acum, domnişorele că, de, începuserăm să ne lucrăm rochiţe la croitoreasă, ceea ce doar fetelor mai măricele li se cuvine. Nici nu mai umblăm toată ziua desculţe, purtăm papuci mai tot timpul. Râdem în hohote – habar nu avem de ce, ştiu doar că râdem tot timpul – este de ajuns să ne privim, pentru a ne veni în minte o năzbâtie. Aşa, privindu-ne, ne aplecăm, în acelaşi timp, luăm papucii în mâini şi, desculţe, o rupem la fugă, scurmând cu tălpile goale ţărâna încinsă. Alergând sub soare, ajungem la asfalt unde, sărind de pe un picior pe altul, ne punem papucii pe picioarele nesătule parcă de atâta praf. În cinci minute, nu mai mult, ajungem la portiţa care ne aşteaptă cu blândeţe tăcută. Este mică, portiţa, pe măsura căsuţei care, cu o perdea pusă în uşă, să nu intre muşte, ne aşteaptă cu  mare drag. Cu mare drag pare să ne aştepte, întotdeauna, croitoreasa noastră: mică de statură, cu părul negru şi mătăsos strâns în coc pe creştetul capului, cu ochii negri şi calzi în care a adunat toată bunătatea lumii.

daly-homemade

Jim Daly – „Homemade”

Camera, cum altfel decât tot mică, răcoroasă, are un miros care ne umple nările, ne umple copilăria, un parfum din amestec de dantelă cu şifon, stambă şi poplin, aromă de mătase, mătasea aceea, naturală, fină, căreia i se alătură parfumul borsecului nostru nou nouţ, ce emană din rochiţele frumos aranjate pe o etajeră. Dar nu sunt gata pentru probă aşa că, precum de obicei, ne cocoţăm în vârful patului, printre bucăţi de materiale, printre petice frumos colorate. Fetiţa croitoresei este şi ea aici, tot timpul este aici, o invidiem pentru frumuseţea de materiale din care nu trebuie decât să întindă mâna şi să aleagă ce-i mai frumos pentru rochiţa păpuşii sale. Ne dă voie să îmbrăcăm o păpuşă cu peticele frumoase. Croim rochiţe cu mare viteză.

În timp ce coase cu acul, mai croieşte o fustă sau tiveşte cu maşina veche de cusut, ne întreabă ce am mai făcut, acasă ori la şcoală, se intereseză ce mai fac mămicile noastre. Încă nu poartă ochelari, este tânără, şi frumoasă, şi bună. Mai sunt în sat câteva croitorese dar niciuna, ca a noastră. În ţăcănitul maşinii de cusut şi mirosul de stambă, toate lucrăm cu spor.

– Gata, îmbrăcaţi-vă, să vedem cum vin!

Cum să vină, altfel, decât perfect! Cloşul cu buline mă face fericită, doar o umbră de îndoială stăruie, căci mama insistase ca lungimea să fie ,,cu vreo două degete doar, deasupra de genunchi’’. Ori, eu nu aş vrea asta, căci rochiţa Silviei, mult mai scurtă, îi dezveleşte mai mult picioarele frumoase şi bine proporţionate.

Calmă, zâmbind, se învârteşte în jurul meu. Mă gândesc, în treacăt, că poate este chiar Zâna Bună care, cu bagheta magică, o îmbracă pe Cenuşăreasă pentru balul de la Castelul Fermecat.

– Uite, dacă mai scurtăm doar un pic, nu-i mare necaz. Îţi va plăcea şi ţie, şi mamei, că nu scurtăm prea mult, doar de câteva degete, cam aşa, e bine acum? Îmi citise gândul, mi- este din ce în ce mai clar că este însăşi zâna…

– E bine aşa! Zic, nemulţumită de mine, pentru că sunt prea înaltă pentru vârsta mea, de-a asta, poate, mama zice că nu-mi vin bine rochiţele prea scurte. Silviei îi vin foarte bine rochiţele mult mai scurte.

– Când sunt gata, să venim să le luăm? Că vrem să mergem şi noi duminică pe vale?

– Am mult de lucru, am lucrat şi ultimele două nopţi, că sunt şase nunţi duminică, dar văd eu cum fac, veniţi sâmbătă, pe la cinci.

Sărind de pe un picior, pe celălalalt, după ce trecem de asfaltul prea încins pentru ca tălpile să-şi poată da frâu liber, ajungem pe uliţa unde, cum altfel decât râzând în hohote, ne descălţăm – a câta oară, într-o zi? – şi o rupem, fericite, la fugă. Ajungem în vârful dealului, la Silvia, ne întoarcem brusc şi o rupem fuga înapoi, spre casa mea.

Nu erau gata, niciodată, sâmbăta. Tot duminica după-amiază, tocmai bine ca seara să putem ieşi, făloase, ,,pe vale’’, poate, cine ştie, va apărea şi Făt Frumos…

*

De mult timp nu mai merg la croitoreasă. De mult timp nu mai există multe nunţi în sat şi, chiar de ar fi, cine mai caută o croitoreasă de la ţară? Şi de ar căuta, nu ar mai găsi… căci de mult timp nu mai există croitorese în sat. Şi, chiar de ar fi, niciuna nu ar mai putea să-mi poarte gândul la Zâna Bună. Şi, dacă nu te îmbracă chiar ea, cum să mai râzi tot timpul şi să visezi Feţi Frumoşi?

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Doamne de poveste de la țară. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

7 răspunsuri la Doamne de poveste de la ţară(8)- Croitoreasa

  1. doar verde zice:

    Ca şi praful drumului ați răscolit amintirile-mi, la fel de calde şi luminoase , ca şi obrajii fetițelor de atunci !
    Frumoase cuvinte !

    Apreciat de 2 persoane

  2. Oana M. zice:

    M-am trezit acolo in poveste, pe ulitele satului si imbracata in rochita de duminica, datorita frumoaselor cuvinte asesate aici de d-voastra!

    Apreciat de 2 persoane

  3. Ai deschis cutia cu amintiri din copilărie, căci mămica mea a fost croitoreasă şi n-are rost să mai adaug nimic…. 🙂 Mulţumesc mult! ❤

    Apreciat de 2 persoane

  4. ecaleopi zice:

    Mă bucur foarte mult dacă v-am adus această bucurie! Mulţumesc şi eu!

    Apreciat de 1 persoană

  5. Pingback: Căsuța de turtă dulce | ecaleopi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s