Episodul 2 – Papucel

Negru, cu puţin alb pe la picioare şi doar un pic de alb în jurul boticului. Ochii negri şi cele două pete mici, deschise la culoare, de deasupra lor, lasă impresia, mai ales când doarme, că acestea două sunt, de fapt, ochi. Picioare scurte, puţintel crăcănate.

,,Să ne însemnăm terito163312_468476759881943_1460917936_nriul. Aşa… şi aici, şi aici…. Că, de acum, se pare că va fi noua mea casă. Mi-e dor de mămica mea, tare dor! Şi de frăţiori mi-e tare dor! Ciudata asta, care stă numai prin casă – ori se ţine scai după stăpână-sa, atunci când iese afară – îmi aruncă o privire rea, atunci când  mă bagă în seamă. Nu se uită la mine, ca la un câine! Las’că mă fac eu mare, îi arăt eu ei! Mie îmi place să stau afară, în curte, este frumoasă curtea. Mai privesc printre gard, la ăia doi, mari, din lanţ. Mă latră, nu cred că mi-ar plăcea să fiu prea aproape de ei. Sunt interesanţi, aşa, mai ales dulăul cel mare, alb, cu capul ăla cât roata carului! Privesc oamenii care trec pe drum, sau îi primesc de la poartă pe cei care ne intră în curte. Vine multă lume aici, îmi place aşa. Şi toţi mă îndrăgesc. Nu încerc să muşc pe nimeni, de ce aş face-o? Când toţi îmi spun cât sunt de frumuşel, şi mă mângâie… Îmi place când sunt multe maşini în vizită, atunci abia mai prididesc, până termin de însemnat toate roţile…

Când vine fata acasă, merge mai întâi la ăia mari, îi mângâie, apoi mă ia pe mine în braţe, şi mă dezmiardă. Ce drag îmi este de fată! Maică-sa nu mă prea bagă în seamă, dar taică- su, da. Imi place şi baba asta, chiar dacă stă toată ziua cu gura pe mine. Ieri m-a ţesălat un pic, după ce mi-a făcut fata baie, a zis ea că suntem cam murdărei. Mie îmi plac băltoacele foarte mult, şi-mi place să mă rostogolesc prin ţărână, mai ales după baie. E aşa de bine… Curtea din faţă este teritoriul meu. Sclifosita nu prea stă pe afară, îi place în casă. Treaba ei… nu-i place să se joace, mie îmi place să mă joc, să fac tot soiul de gropiţe, mai ales aici, printre florile astea parfumate. Cel mai bine dorm în pantofii lui. Imi place cum miros pantofii, şi papucii, în special ai lui! Ce-i asta? Vai de mine, nu se poate aşa ceva! M-a plesnit peste cap! Nu se poate, m-au luat ca să mă bată? Da, da, e adevărat! Nu m-a plesnit tare, că nu mă doare, dar gestul contează! Am fost jignit într-un fel, de nedescris! Îmi cresc dinţii şi, din când în când, mai rod un papuc, doar papucii lui îmi plac, nu ştiu de ce, au un miros atât de plăcut. Acum el m-a găsit, şi tot bombăne, că sunt papuci de piele, şi că erau noi… sigur că din piele, că doar ăştia îmi plac, că nu sunt prost să-mi stric dinţii cu vinilin! Şi, pe urmă, erau nu numai preferaţii lui, dar şi ai mei, că acolo dormeam, întotdeauna, în papucul drept, că acela îmi place cel mai mult, dreptul… m-a plesnit cu papucul peste cap, pe mine, care îl îndrăgisem aşa de tare… După ce m-a lăsat să înţeleg că mă iubeşte, pe mine, cel mai mult! Ce făţarnic! Acum, cică îmi lasă mie papucul… nici nu-mi mai trebuie, după o aşa jignire! Găsesc eu ceva mai bun’’.

578848_503802343016051_928113307_n

A găsit sandaua mea dreaptă, pe care o cumpărasem cu doar două zile în urmă. Şi, pentru că nu mă puteam învoi, în ziua aceea, după ce am ajuns cu maşina de la serviciu, am lucrat, neclintindu-mă de la birou, în papuci de casă… Nu, evident că nu aveam alte încălţări, doar de aceea îmi cumpărasem unele. Nu, nu aveam de schimb decât sandalele pentru evenimente, şi doar nu era să mă fâţâi prin birou în sandale cu sclipici şi toc de doişpe!

,,Ce viaţă! Din cauza căldurii ăsteia, groaznice, m-am trezit pus la pământ şi, după ce am stat o vreme aşa, pătimit, mi-a dat voie, ea, să mă ridic. Deşi mă simţeam mai uşurel, şi parcă nu-mi mai era atât de cald, am văzut cum sclifosita îmi râde în nas, şi mă priveşte ciudat- nu, că nu ar fi făcut-o şi alteori. Mă simt mai bine, nu-mi mai este atât de cald, dar mi-e, parcă, nu ştiu cum să vă explic… Aflu când ajunge el acasă: le ceartă pe fete, le spune că şi-au bătut joc de mine. Cică m-au tuns. Iar, ca să fiu funny, mi-au mai lăsat un smoc la vârful cozii. Ele spun că sunt sexy, el zice că sunt caraghios, că, dimpotrivă, m- au lăsat de ruşine… mie, după ce am fost supărat puţin, am văzut că mă descurc mai bine cu arşiţa, mi-a trecut supărarea… ’’

Va urma…

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în "Ham!" saga. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 răspunsuri la Episodul 2 – Papucel

  1. Pingback: Episodul 1 – Bella | ecaleopi

  2. mopana zice:

    Hahaha! Tare tafnos Papucel asta. Toate-i miros urat cand nu-i convine :)) Si mai e si un increzut, nevoie mare, dragutul de el.

    Apreciat de 1 persoană

  3. igigel zice:

    Un caine cu personalitate :)) Frumos 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  4. Pingback: Episodul 3 – Bel şi Papu | ecaleopi

  5. Pingback: Episodul 4 – Next generation: Tasha and Bubu | ecaleopi

  6. Pingback: Episodul 5 – Griji cotidiene | ecaleopi

  7. Pingback: Episodul 6 – Legi | ecaleopi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s