Episodul 1 – Bella

 ,,Chiar atât de răi să fie? Nu par. Poate proşti, să fie, să nu-şi dea seama că mi se face rău în maşină. Sunt ameţită toată, nu ştiu ce este cu mine…’’

Nu era negru, nici măcar alb, nici măcar ,,el’’. Era o ,,ea’’, mica vietate pe care fiica mea a primit-o în dar de la un prieten, mai degrabă o cunoştinţă apropiată. Îşi dorea nespus un căţel, care să îi ţină companie, căci îi era tot mai greu să locuiască singură în  garsoniera închiriată în oraş, unde era liceul. Cum nu aveam bani să căutăm un căţel ,,de rasă’’, i-am recomandat să ,,scrie pe internet’’, ziceam eu, un anunţ: ,,iubitoare de animale, doresc un căţel, băiat, negru ori alb, nu am bani!’’. Aşa credeam eu, acum câţiva ani, că ,,mergea’’ cu internetul ăsta…

Speriată, cu ochii blânzi, căprui, şi 4blăniţa maron-roşcat, aşa a apărut, pentru prima oară, în familie. ,,Albă, nu e, neagră, nu, nici băiat nu e…’’ zic, privindu-mi fiica, ce părea dezamăgită. Ea însă o priveşte atentă: ,,uite, ce ochi blânzi şi frumoşi are. Nu există căţel urât!’’ Cred că a înţeles din prima ce a spus fata.

,,Îmi place fata, iubesc fata, ea este stăpâna mea! Uff, ce greu este să fii singur.. Până ajunge ea de la şcoală, cred că mai este… Mă odihnesc puţin, apoi trebuie să văd ce este cu creioanele astea. Pot să le folosesc şi eu, ca să-mi mai scarpin un pic gingiile astea…2.jpgPentru ce le folosesc atâtea şcoli? Nu pot să pricep, deloc. Pleacă fata dis de dimineaţă, şi vine târziu, obosită şi supărată. Mă bucur să o văd cum se înveseleşte atunci când o aştept în uşă… Uneori se supără pe mine, aşa cum a fost ieri când, pe lângă creioanele fărâmiţate, bucăţele mici-mici, a trebuit să strângă şi hârtiile pe care le-am tocat mărunţel, aşa mi s-a părut mie că le stă mai bine: una, ici, alta, acolo, cam peste tot. Am crezut că se va bucura şi ea, dar m-am înşelat. Numai în cameră mă joc… Nu fac dezordine pe hol, niciodată, atât sunt de cuminte, eu! Nici la baie nu fac dezordine, nici în bucătărie nu-mi place să mă joc. Mă scoate puţin afară. Nu-mi place, deloc. Mi-e frică, mie, afară, este gălăgie multă, prea mulţi oameni, nişte maşini vâjâie mereu. Nu-mi place, mie, afară!’’.

După vreo trei luni, văzând eu ce poate să facă Bella dintr-o garsonieră, care nici nu ne aparţinea, am reuşit să o aducem, din nou, acasă.

,,Mi-e tare dor de fată… Vine prea rar să mă vadă, şi vacanţele sunt atât de rare şi scurte… Îmi plac şi părinţii, dar nu mă prea prăpădesc după ei. Ar mai fi dulăii ăia doi, mai mari, dar parcă nu prea îi suport. Au lanţul trecut după gât, şi cuşcă, şi stau doa3r afară. Mi-au pus şi mie un lăţişor la gât, mi-au reproşat că aş avea purici, de parcă eu aş suporta aşa ceva… Nici purici, vreau să zic, nici zgardă. Pur şi simplu, eu nu pot să îndur aşa ceva. Ce bine, m-a salvat fata, ea ştie că nu port purici, şi nici legături pe lângă gât…Bine că a venit la timp! Ia uite, acum, mâţe nu mai aveau pe aici! Nu ştiu de unde or fi apărut dar, după cum văd, fata le iubeşte, le tolerez, de dragul ei. Nu le permit însă să mănânce din farfuria mea. Poate când voi fi prea obosită să le acord atenţie.’’

,,Ia, te uită, a apărut acum unul, mic, negru, vai de capul lui. Mi se pare cam tăntălău, nici să latre nu ştie. Să creadă el că mami o să-l iubească mai mult decât pe mine. Văd eu că şi el se dă bine pe lângă tati, care parcă l-a şi adoptat. 5De unde a mai venit şi ăsta? Ia, uite, ce mototol! Asta ne mai lipsea nouă, acum! Ce, parcă eu nu le eram de ajuns? Mai tare îmi este ciudă că îl iubeşte fata, dar nu pot să concurez cu faptul că ea îi iubeşte pe toţi cei de teapa mea. Asta e! Nu-i dau voie să mănânce când vrea el, ce vrea el, şi cum vrea! Trebuie să înveţe că avem o ierarhie, aici, nu ne facem cu toţii de cap. Prinde repede, puştiul. Mă citeşte din priviri, când mă uit urât, nu se apropie de farfurie…’’

Va urma….

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în "Ham!" saga și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

11 răspunsuri la Episodul 1 – Bella

  1. mopana zice:

    Hahaha! Superba poveste 🙂
    Si catelusii sunt superbi. Si imi place cum te pui pielea „roscatei” :))
    Abia astept urmarea

    Apreciat de 1 persoană

  2. Frumoși căței! La mine prin curte sunt patru :))

    Apreciat de 1 persoană

  3. ecaleopi zice:

    La mine, cinci, deocamdată…Urmează poveşti cu ei…

    Apreciază

  4. Aliosa zice:

    Frumoasa postare !
    La Multi Ani de Florii ! 🙂

    Aliosa.

    Apreciat de 1 persoană

  5. ecaleopi zice:

    Vă mulţumesc frumos!

    Apreciază

  6. Pingback: Episodul 2 – Papucel | ecaleopi

  7. Pingback: Episodul 3 – Bel şi Papu | ecaleopi

  8. Pingback: Episodul 4 – Next generation: Tasha and Bubu | ecaleopi

  9. Pingback: Episodul 6 – Legi | ecaleopi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s