Pantofi cu povești

Eu sunt Cenuşăreasa. Pentru că, deşi trăiesc în cenuşă, pot să mai sper, pentru că încă mai cred în Zâna bună. Pentru că încă mai am puterea să înţeleg, şi dorinţa să iert. Pentru că încă mai cred că dragostea este deasupra a ,,tot’’ şi a ,,toate’’. Pentru că îmi plac pantofii şi paşii pe care ei îi descriu,  îmi plac mult cuvintele şi poveştile pe care acestea le scriu…

*

În arşiţa verii, când gospodine obosite de trudă se odihnesc, orătăniile se strâng sub umbra copacilor câutând aer pe care să-l poată respira, noi ne vedem de ale noastre cu sârg: cu ,,ciobul” pregătit şi gigica gata desenată, stabilim regulile jocului. Cea mai strictă este, şi de această dată, aceea că piatra nu va putea fi ,,ştearsă“, ci ,,luată’’ de lângă linie. Asta însemna că, atunci când aceasta era trecută în următoarea căsuţă prea aproape de linie, nu o puteai împinge mai departe ,,ştergând-o’’, ci trebuia să o iei de acolo, făcând loc piciorului lângă ea. Au fetele papucei ori săndăluţe cu vârfuri care mai de care mai ascuţite, dar eu am o piesă de mare rezistenţă, toate o ştiu. Am ajuns cu piatra lângă ,,apă’’. Alerg în casă. În camera de la drum, într-o cutie prăfuită, se află pantofii buni ai mamei, singura ei pereche de pantofi: din piele naturală, cafenii,  cu toc cui micuţ, vârf cât se poate de ascuţit. În partea din faţă au o fundiţă subţire, elegantă. Înşfac dreptul, alerg în drum, îl încalţ, reuşesc să-l strecor între linie şi piatră, trec victorioasă piatra la nivelul următor. Mă descalţ, duc pantoful la locul său. Şi tot aşa, până seara când, rupte de oboseală, întocmim clasamentul şi ne aşezăm pe bancă, la sporovăială. De obosit, a obosit rău şi pantoful mamei. Atunci când, destul de rar, mergea la vreo nuntă, căci altundeva nu avea unde să îi poarte, ofta lung, mama, vâzând că are un frumos pantof stâng, în timp ce  dreptul era ca vai de el, uzat şi prăfuit.

A fost cel mai iubit pantof din viaţa mea. Sau asta am crezut pentru o perioadă de vreme, aceea a copilăriei mele.

saritura_sotron

Sursa foto:krossfire.ro

*

Sunt Cenuşăreasa.

Mă pregătesc pentru bal. Tremurând toată, de emoţie că îl voi întâlni din nou, o aştept cu înfrigurare pe Zâna mea bună, căci ştiu că nu mă va părăsi, nici de această dată.

Iat-o, a ajuns! Îmi aduce pantofii de vis: pantofi Stiletto Red Queen. Au toc de 11 cm şi sunt din piele naturală lăcuită, au vârf ascuţit. Nu am timp pe cât aş dori, să îi admir îndeajuns, căci balul şi prinţul mă aşteaptă.

Dansez cu prinţul. Orologiul sună. Vraja se va destrăma, în curând. O rup la fugă. Ajung acasă, desculţă. Deschid mailul, a cărui adresă i-am strecurat-o la ureche, înainte de a ne despărţi în mare grabă. Deja mi-a scris. Va veni in curând la mine.Rainbow_stiletto1

În scurt timp, ajunge. Ce-i asta? Nu doar îmi aduce mie pantoful, mai aduce trei perechi de pantofi damă: pentru maşteră şi surorile vitrege. Le înmânează cadourile, pentru a înlătura chinul şi umilinţa de a proba pantoful meu. Fericite, cele trei mă îmbrăţişează.

*

Aud poarta trântindu-se. Privesc pe fereastră, dar nu văd nimic deosebit. Se întâmplă de mai multe ori. Aha, m-am prins! Merg in camera de la drum şi deschid dressing-ul cu încălţăminte. Din cutia cu pantofi de la ,,Carmine Shoes’’, lipseşte…pantoful drept. Se aude poarta, mă ascund după uşă. Apare ,,vijelia’’,  pune la loc pantoful drept. ,,Gigica’’ se pornise, din nou.

Nu îi spun vorbe, nu o cert, de ce aş face-o, când şi ea rescrie o poveste?

Mai bine intru pe magazin online pantofi, caut ,,Carmine Shoes’’, îmi delectez privirea cu frumuseţile pe care le descopăr, studiez forme, mărimi, culori. Se pare că au pantofi minunaţi nu doar pentru mine, ci pentru toate femeile, pentru toate gusturile. Înainte de a hotări care dintre ei îmi plac mai mult, mă întreb: paşii acestor pantofi, câte poveşti au creat? Ştiu că vor continua să o mai facă.

Îmi plac pantofii şi paşii pe care ei îi descriu,  îmi plac mult cuvintele şi poveştile pe care acestea le scriu…

LOGO-Carmine-250x250

Acest articol a fost scris pentru Spring SuperBlog 2016!

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Spring SuperBlog 2016. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Pantofi cu povești

  1. Frumoasă povestea ta, iar siteul magazinului de pantofi pare a satisface multe gusturi. 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  2. Pingback: SuperBlog | Proba 5. CarmineShoes.ro: Poveşti de iubire cu şi despre pantofi

  3. Pingback: Final de Spring SuperBlog 2016 | ecaleopi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s