E vară, e soare, e mare!

Bagaj cu haine, o cutie în care am pus câteva medicamente, geantă cu acte. Hainele pentru călătorie, pregătite. Dacă am uitat ceva ? Posibil, mai aveam totuşi o zi întreagă la dispoziţie pentru a verifica.

Tot anul am fost entuziaşti, datorită faptului că aveam bilete, pentru concediul din vară, pentru litoral. Se apropia clipa la care visasem, atât cu ochii larg deschişi, aproape tot timpul: acasă, la serviciu, cât şi la propriu, cu ochii închişi… Căci se scurseseră ani, o viaţă îmi părea, de când nu ne mai permiseserăm un concediu, şi încă, pe litoral! Am ajuns chiar la oraş, la salon, unde mi-am permis luxul de a mă ,,aranja’’, cu tot ce presupune aceasta, având în vedere scopul măreţ, aşa cum se cade unei doamne ce se respectă.

Am lăsat definitivarea manichiurii pentru ultima zi. Inainte de a începe plăcuta activitate de a aplica lacul pe unghii, îmi spun ca ar trebui să o sun pe Crina, prietena mea, căci împreună vom pleca, exact mâine. Locuieşte alături, suntem nu doar vecini, ci şi buni prieteni. Nu-mi răspunde, deci îmi încep, bucuroasă, ultima acţiune de pe lista cu pregătiri. Nu termin de aplicat oja la mâna stângă, atunci când ţipă, parcă din toţi ,,rărunchii’’,  telefonul. Încerc să amân a răspunde, însă insistenţa mă determină să răspund, în cele din urmă. Era Crina, care, cu vocea parcă sugrumată, mă implora să merg la ea. ,,Nu suportă amânare’’, îmi strigă în receptor. Îmi vâjâi un minut stânga, în sus, în jos, cu multă atenţie, apoi plec către ea, întrebându-mă ce s-ar fi putut întâmpla, căci părea cam speriată…

Cuvintele mele, oricând mi le-aş dori de iscusite, sunt de prisos în a descrie imaginea arătată ochilor mei când am intrat în camera prietenei mele…  nicicând nu m-am aflat  mai neputinciosă în a reda imagini, senzaţii, stări, aşa cum mă găsesc acum, fiindcă, într- o poziţie pe care aş numi-o, cel puţin, dubioasă, fata semăna cu nimeni şi nimic, vreodată, aşa încât eu să am un termen pentru comparaţie: aşezată pe covor, cu spatele sprijinit de canapea, mâinile pe genunchi, iar aceştia, depărtaţi, atât cât era posibil, deci maximum posibil, dacă vă puteţi imagina. Dar nu vă puteţi imagina, nu vă închipuiţi că erau foarte mult depărtaţi, ceva împiedica asta. Acel ceva era o pelicula ce unea o anumită porţiune a corpului, de partea de sus a piciorului, împiedicând relaxarea acestuia. Era, desigur, ceară. Topită, aplicată, dar nedesprinsă de pe corp. Mi-am dat seama că, în încercarea de a se epila de una singură, Crina nu se dovedise prea abilă, nu mai putea desprinde ceara, din cauza durerii pe care simpla tentativă de a o face, i-o provoca. Nu ştiu cum reuşise, fie ceara nu era de prea bună calitate, fie utilizatoarea nu cunoştea prea bine tehnica utilizării, cert este că mult timp ne-a trebuit, şi mult chin, pâna când am reuşit să rezolvăm problema spinoasă sau, mai adecvat spus, ceroasă, apărută…   Mai trecuse şi ceva cam mult timp de la aplicare, decât cel necesar, căci pudoarea o împiedicase să apeleze la sprijin. Cum-necum, am rezolvat-o, într-un târziu. ,, Bine, măi, fato, nu ai auzit şi tu de Total Pro Beauty si gama lor variată de ceară pentru epilat tradiţională? Sunt o mulţime de produse de calitate pe care le puteai alege, fără să te lase cu astfel de “probleme” ”.

Zi de vară, soare, plecăm la mare! Există multe momente mai fericite ca acesta, desigur, nu foarte multe însă…mai mare bucurie decât a te afla la mare îmi oferă mie însă  drumul spre acolo.

Odată ajunşi, pentru că era plină zi, vreme bună, cazarea fusese o reuşită, mergem să salutăm marea. Desigur, cu o baie.

Era deja multă lume pe plajă, ne-am aşezat prosoapele şi, cât ai zice ,,mare’’, ne-am scos hainele, pregătiţi pentru baie. Aveam un costum din două piese, deşi constat, privind în jur, că nu eram foarte la modă, dar nu conta prea mult. Însă Crina reuşeşte să întoarcă toate privirile!  Căci ea şi-a asortat bustierei un slip, dacă îi putem astfel spune, ,,cu picior’’. ,, Păi, cum altfel aş fi putut ascunde rănile pe care mi le-am făcut, de una singură?’’, îmi răspunde sprâncenelor ridicate.

Nu ar fi avut vreo şansă în a le ascunde fiindcă, pe dedesubt, îşi aplicase plasturi, cred că nu avusese la îndemână decât pe aceştia, mai ,,bogaţi’’, căci două umflături, suficient  de proeminente încât să creeze senzaţie,  apăreau de o parte şi de alta a ,,încântătorului’’ slip…

E vară, e soare, e mare !

..chiar dacă este cod galben de ploaie…

Am scris acest articol pentru Superblog 2015.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în SuperBlog. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la E vară, e soare, e mare!

  1. Pingback: SuperBlog | Proba 4. Hair-Files

  2. Pingback: Șeherezada SuperBlog 2015 | ecaleopi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s